"Retorica verde", noua primadona a publicitatii
Caldurile insuportabile au impulsionat eco-promovarea si la romani
Promisiunile
referitoare la grija fata de mediu sunt pe cale sa devina si la noi un
argument de vanzare si, implicit, o tematica importanta in advertising.
Deocamdata sunt putine campanii publicitare pe subiectul “verde”, dar
lucrurile incep sa se desteleneasca in acest sens. Romanii au inceput
sa simta destul de dur, pe pielea lor, efectele distrugerii mediului,
iar marketerii sa sesizeze oportunitatea. “Publicitatea verde” e pe val.
Putini oameni mai pot ramane indiferenti in fata caniculei
insuportabile, a furtunilor, a inundatiilor, a secetei. Retorica verde
nu mai este doar o umplutura pentru discursurile politice sau un
subiect care ii intereseaza numai pe ecologisti. Suntem cu totii
afectati in mod direct de schimbarile climatice, suferim din cauza
acestora. Iar marketingul nu poate rata un asemenea moment, pentru a
veni in intampinarea unor nevoi acute in ceea ce priveste o clima mai
prietenoasa. Chiar daca nu ne-o poate da pe loc, ne-o poate promite
intr-un fel sau altul. Fie ca o face prin intermediul unor campanii de
responsabilitate sociala, fie prin diferite actiuni de PR.
Publicitatea abunda in eco-discursuri si, dupa cum a dovedit agentia
Droga 5, un asemenea eco-discurs, combinat, ce-i drept, cu unul
altruistic, poate vinde chiar si apa chioara, de la robinet, in cele
mai simandicoase restaurante.
Green Lion, la Cannes
Anul acesta, la Festivalul de publicitate
de la Cannes, advertisingul verde a fost o tematica indelung discutata.
Exista chiar si ideea unui Green Lion, pentru anul urmator, dedicat
celor mai inspirate campanii care abordeaza subiecte in legatura cu
mediul, pentru ca, dupa cum s-a dovedit, aceste campanii pot fi foarte
creative si pot sensibiliza si juriul, care se arata foarte dispus sa
le acorde premii.
Deocamdata, primul Green Lion a fost acordat fostului vicepresedinte
american Al Gore, care a sustinut celebrul documentar “An inconvenient
Truth“, despre gravitatea problemei incalzirii globale si substraturile
politice ale acesteia. El a fost invitat la acest festival pentru a
vorbi despre modul in care advertisingul poate contribui la lupta
impotriva distrugerii mediului.
Pe de alta parte, in competitia de la Cannes au fost inscrise un numar
foarte mare de lucrari pe subiecte cu tematica ecologica. Vedeta
“verde” a festivalului, care a si obtinut Grand Prix-ul pe categoria
Outdoor, a fost campania “Power to the People Billboard”, realizata
pentru banca sudafricana Nedbank. Pe suporturile publicitare pe care
scria “Si daca o banca ar da cu adevarat putere oamenilor?” au fost
amplasate panouri solare, care alimentau cu energie mai multe scoli.
Publicitatea si-a depasit menirea, ajutand efectiv oamenii. Alta
campanie verde premiata a fost cea pentru detergentul Tide, realizata
de Saatchi NY, care arata cat de multa energie se poate economisi
spaland cu apa rece. Pe media planning s-a obtinut un silver pentru o
campanie de reciclare a electronicelor care nu mai sunt folosite,
desfasurata sub sloganul “Electronicele vechi ocupa spatiu”. Si,
intr-adevar, Universal McCann Vilnius a demonstrat intr-un mod cat se
poate de creativ pe cat spatiu se intind acestea, alegand drept media
scaunele din mijloacele de transport in comun. Acestea au fost ocupate
cu televizoare si alte electronice vechi.
Unii au luat Titanium Lion cu apa chioara: Campania Tap Water,
realizata de agentia de publicitate Droga 5, a avut drept scop atat
strangerea de fonduri pentru UNICEF, cat si cresterea popularitatii
Zilei Mondiale a Apei. Agentia a facut un brand din apa de la robinet
si l-a vandut in cele mai simandicoase restaurante din New York, facand
incasari de 5,5 milioane dolari, care au fost donati copiilor din
zonele in care apa potabila practic nu exista si unde mii de oameni mor
din cauza mizeriei. Tot Titanium Lion a luat si campania Earth Hour,
realizata de Leo Burnett Sidney, care a convins 2,2 milioane de oameni
sa stinga lumina pentru o ora, aratand ca, desi incalzirea globala pare
o problema prea grava pentru a mai putea fi rezolvata, schimbarile
mici, facute insa in mod colectiv, pot genera schimbari mari.
Si romanii incep sa fie interesati de mediu
2007 este primul an
cand romanii au constientizat ca trebuie sa treaca intr-un fel la
actiune in ce priveste protectia mediului, intrucat clima a devenit cu
adevarat insuportabila. Oameni simpli fac opozitie in fata unor
proiecte care atenteaza la mediu. Reactiile colective concrete
impotriva unor proiecte precum Parcul Bordei, DN 66 A si Rosia Montana
sunt cele mai recente exemple. Companiile au realizat ca oamenii sunt
deja cu ochii pe ele si au inceput sa comunice mai intens pe subiecte
de mediu, desi inca destul de timid, avand in vedere situatia fierbinte
in care ne aflam. Majoritatea sunt campanii care au drept scop
informarea in legatura cu pericolele climatice si educarea cu privire
la ceea ce ar trebui sa faca pentru a contribui la refacerea mediului.
Tuborg a lansat campania “Umbrela verde”, care consta intr-o serie de
mini-documentare care avertizeaza asupra consecintelor negative ale
gesturilor semenilor nostri fata de mediul inconjurator. Pe toate
produsele sunt plasate mesaje care ii indeamna pe romani sa nu mai lase
ambalajele decat in locurile special amenajate. Luna trecuta, Toyota
Romania a lansat campania Luna Verde, de informare si responsabilizare
a angajatilor si clientilor cu privire la impactul negativ al
activitatii umane asupra climei. Toyota a oferit angajatilor si
vizitatorilor din showroom-urile bucurestene si din tara un “Ghid de
conducere ecologica“.
Recent, Apa Nova a derulat campania “Salvati oamenii de zapada“. In
trei dintre cele mai aglomerate intersectii au fost plasati “oameni de
nisip“, inalti de peste doi metri, pentru a sugera cum va arata
viitorul fara zapada. Trecatorilor din intersectii (soferi si pietoni)
li s-au oferit cuburi de gheata, stikere si flyere cu sfaturi pentru
salvarea planetei, precum si tricouri cu mesaje amuzante: “Pentru
nematerialiste: am venit cu bicicleta“ sau “O fac pe intuneric“.
Prin intermediul programului “Spatii verzi“, compania MOL Romania
incearca sa incurajeze implicarea comunitatilor in proiecte de
infiintare, amenajare si reabilitare a spatiilor publice verzi.
Programul a fost destinat organizatiilor neguvernamentale care au avut
posibilitatea de a solicita fonduri pentru infiintarea si reabilitarea
parcurilor publice, a terenurilor de joaca, a parcurilor scolilor.
“Cu siguranta, ne asteptam la politici care sa faca o mai mare presiune
in privinta reducerii gazelor cu efect de sera si a protectiei
mediului. Spatiul european va avea rolul de motor in acest proces si
datorita semnificatiei mult mai mari a orientarilor politice
ecologiste. Printre altele, asta inseamna si o crestere a atentiei pe
care autoritatile o vor acorda mediului, in comunicarea publica. Putem
vedea deja aceasta atentie crescuta din partea autoritatilor si in
Romania. In consecinta, companiile care vor pe de o parte sa-si
minimizeze riscurile, iar pe de alta parte sa castige de pe urma
acestui proces vor merge anticipativ inaintea lui, prin campanii de
comunicare pe teme de mediu. Companiile care comunica azi in Romania
despre protectia mediului isi castiga un certificat de buna purtare
pentru momentul in care vor exista politici mai aspre. In plus, o buna
parte din actiunile de comunicare ale companiilor multinationale din
Romania sunt coordonate de la sediul central. In consecinta, influenta
factorilor institutionali internationali are un rol semnificativ in ce
vedem si vom vedea in continuare pe piata din Romania“, este de parere
Dragos Dehelean, director general Selenis si initiatorul
“ResponsabilitateSociala.ro“.
Atentie la ecologisti!
Totusi, campaniile verzi pot deveni
sabii cu doua taisuri - acestea reprezinta, de cele mai multe ori, o
invitatie la critica pentru activistii ecologisti. In Vest a fost
consacrat termenul “greenwashing“ - un peiorativ ce vine de la
“whitewashing“-ul aplicat campaniilor care vor sa-si spele un trecut
“murdar“ in privinta actiunilor impotriva mediului, deghizan-du-se in
companii responsabile din acest punct de vedere. Organizatiile
ecologice au destula putere pentru a boicota aceste campanii, iar
legislatia le ajuta, intrucat exista reguli foarte stricte in legatura
cu folosirea in marketing si publicitate a referirilor privind mediul.
S-a constatat ca acestea sunt de foarte multe ori inselatoare, creind
impresia ca organizatia respectiva sustine mediul, cand, in realitate,
prin aceste actiuni incearca sa mascheze faptul ca-l distruge.
E drept ca la noi organizatiile ecologiste nu sunt inca prea active.
Insa, cu siguranta, rolul acestora va creste mult in viitorul apropiat,
intrucat terenul este cat se poate de fertil.