|
Afla detalii |
| Campanii de CSR sub brand propriu sau sub brand extern? |
|
Ar fi absurd sa le cerem companiilor sa fie responsabile insa sa strambam din nas cand fac o campanie de comunicare pentru un program de CSR. Ca pentru orice investitie, si pentru cea in CSR e de dorit sa existe un ROI. Iar acesta poate veni in primul rand sub forma bunei reputatii si a increderii pe care o obtine compania din partea publicurilor sale. Campaniile de comunicare pe teme de CSR sunt deci si legitime si necesare pentru a arata managementului rezultate, care sa ii convinga sa continue investitia. Campaniile sunt un fel de “trial”-uri ale responsabilitatii, care ofera argumente pentru schimbari de substanta in viitor. Ele mai au si calitatea de a motiva si alte companii sa urce in “trenul” CSR. Nu in ultimul rand, introduc un set necesar de valori intr-o comunicare publica intoxicata de violenta, de monden sau de alte valori consumeriste. Ne aduc aminte ca mai exista si “solidaritate sociala”, “interes public”, “excelenta” etc. De aceea, pentru un specialist in comunicare, campaniile de CSR ar trebui sa fie o preocupare importanta. Si pentru ca am ajuns pe teritoriul comunicarii, invariabil vorbim de branduri si de procesul prin care le construim. Iar in aceasta privinta, prima intrebare care apare e: “investesc intr-un program de CSR sub brand propriu sau intr-unul sub brandul unei terte parti?” Sigur ca pot exista si alte alternative decat cele doua. E chiar recomandabil ca un comunicator sa realizeze un mix. Totusi, ce ma intereseaza pe mine este sa ofer un ajutor in procesul de analiza si de alegere intre doua tipuri de programe (sub brand propriu si sub brand extern). De aceea voi face cateva clarificari in privinta fiecaruia dintre ele. Apoi voi analiza avantajele sau dezavantajele lor relative. La final voi propune o serie de recomandari pentru comunicatori, corespunzatoare ambelor situatii. Explicatia celor doua tipuri de programe, cu exempleProgramele sub brand propriu sunt initiate si coordonate de o companie. Chiar daca la ele se alatura si alti parteneri, ele sunt vazute in principal ca apartinand companiei.Dintre cele mai cunoscute exemple romanesti as enumera: Parcurile Viitorului (Petrom), Bucurestiul Respira (Carpatcement Holding), Umbrela Verde (Tuborg Romania), Bursele JTI (JTI), V - Days (A&D Pharma) etc. Programele sub brandul unei terte parti sunt initiate si coordonate de un actor extern – cel mai adesea de un ONG, sau, in cazuri mai rare, de o institutie media sau de o institutie a statului. Chiar daca partenerul corporate are un rol central, de partener unic sau de sponsor principal, programul apartine ONG-ului, iar acesta detine si cea mai mare responsabilitate in privinta rezultatelor. Aici exemplele sunt mai numeroase, insa ma limitez din nou la cateva din cele mai vizibile: Copacul de Hartie (MediaORG), Pune capac mizeriei din Delta (Asociatia "Salvati Dunarea si Delta – AC"), Verde003 (Asociatia MaiMultVerde), Olimpiadele Comunicarii (Asociatia de Comunicare Ethos), Euro2007 Habitat Build (Habitat for Humanity) etc. Programele sub brand propriuAceste programe sunt si cele mai atragatoare pentru un comunicator, dar si cele mai costisitoare. De aceea, in analiza avantajelor si dezavantajelor relative ma voi referi in primul rand la ele.Avantaje relative:
Daca rezultatele de comunicare sunt importante pentru program (cum e cazul in campaniile de informare/educare), calitatea resurselor umane specializate din companie sau din agentiile de comunicare ale acesteia va face o diferenta.
Unui ONG, teoretic, ii este mai usor sa obtina parteneriate media, daca are o echipa de vanzari pregatita si o buna relatie cu institutiile media. O companie, in schimb, intotdeauna va avea de trecut de filtrul departamentului de marketing al potentialului partener. Daca suntem suficient de sinceri, putem recunoaste ca intrebarea “ce bugete de advertising investeste compania X la noi?” poate fi importanta in stimularea unui parteneriat sau chiar a initiativelor individuale ale jurnalistilor.
Un exemplu il constituie programele de protectie a mediului. Numarul lor este in crestere in ultima vreme. In plus, au si o vizibilitate mare.
Un caz de care sunt apropiat e cel al “Ciel Awards” - un program extrem de util, organizat de Ciel si care a avut ca partener principal BRD. Programul s-a nascut din intuitia fantastica dar si din energia investite de directorul general al Ciel, Dan Damian. Insa iata ca dupa plecarea lui, la inceputul lui 2008, programul risca sa dispara. Reluarea lui de un nou director general nu e la fel de probabila ca in cazul unui ONG. Orice echipa noua de conducere va face o prioritate din profitabilitatea companiei, si nu din reluarea unor programe de CSR. Programe sub brand externO mare parte din avantajele si dezavantajele acestor programe rezulta din negarea celor din primul tip.Pe de o parte, presupun costuri mai mici (suportabile pentru orice buget) si un nivel de credibilitate mai mare. Pe de alta parte, presupun o presiune mai mare din partea managementului de a aduce dovezi despre ROI, iar vizibilitatea companiei se poate dilua in conditiile in care bugetul programului are nevoie de mai multi finantatori si parteneri media. Mentionez totusi alte cateva avantaje relative specifice:
Un exemplu in privinta impactului social mi se pare programul sustinut de BRD – YouthBank. Un program care nu a necesitat o contributie fantastica, insa care e gandit sa se auto-sustina si sa genereze un efect de bulgare de zapada la nivelul impactului.
Intrand intr-un program fata de care acestia sunt sensibili, compania ta le va castiga increderea si respectul. In cazul unui program sub brand propriu, ar fi trebuit sa iti consumi tu propriile resurse de networking. In acest caz, beneficiezi de eforturile organizatorilor si iti imbogatesti network-ul.
Voi vorbi din nou despre BRD, chiar daca sunt intr-un conflict de interese datorita parteneriatului agentiei noastre cu banca. Totusi BRD mi se pare cel mai bun exemplu de aplicare cu succes in mixul de programe de CSR a contributiilor mici si numeroase. Recomandari pentru a maximiza implicarea in fiecare tip de programPlecand de la avantajele si dezavantajele relative ale celor doua tipuri de programe, am identificat o serie de recomandari. Ele, odata ce decizia de implicare a fost luata, pot maximiza beneficiile atat pentru program cat si pentru companie.Pentru programe sub brand propriu:
Spre exemplu daca e un program de constientizare in privinta protectiei mediului, arata si ce investitii a facut compania ta in tehnologii de mediu si ce rezultate a obtinut. Aceste informatii sunt si mai credibile daca se gasesc pe site-ul corporate (e o dovada ca fac parte din circuitul oficial de comunicare si nu sunt scoase din joben cand e nevoie).
Organizarea lansarii unui program si costurile de comunicare pot secatui un buget insuficient planificat. De asemenea, echipa care a lucrat la lansare va trece invariabil printr-o perioada de plafonare dupa ce artificiile s-au stins.Pentru programe sub brand extern:
O alta strategie, care iti permite sa justifici ROI-ul in fata managementului, este sa creezi oportunitati de networking pentru oamenii de vanzari ai companiei. In orice carte de vanzari, participarea la evenimente caritabile sau civice este o tactica importanta. Colegii tai de la vanzari iti vor fi recunoscatori daca ii vei introduce unor oameni de decizie de la celelalte companii partenere.
Un exemplu care imi e apropiat este ajutorul de acest tip pe care ni l-a oferit Carpatcement la editia 2008 a Olimpiadelor Comunicarii (asta pe langa sustinerea financiara). Multumita companiei si directorului de comunicare, Bogdan Arnautu, am avut probabil cea mai buna organizare la nivel de materiale si servicii auxiliare, de la toate editiile.
|
||||||
| Articolul precedent > |
|---|